Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Programa şcolară
pentru disciplina
MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II
-
a
Aprobată prin ordin
al ministrului
Nr. 3418/19.03.2013
Bucureşti, 2013
Clasa preg
ătitoare, clasa I şi clasa a II
-
a
–
Matematică şi explorarea mediului
2
Notă de prezentare
Programa disciplinei
Matematică şi explorarea mediului
este elaborată potrivit unui nou
model
de proiectare curriculară, centrat pe competenţe
. Construcţia programei este
realizată astfel încât
să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare
al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei
de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului
pentru care se învaţă şi a
dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Structura programei şcolare
include următoarele elemente:
-
Notă de prezentare
-
Competenţe generale
-
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
-
Conţinuturi
-
Sugestii metodologice
Compe
tenţele
sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin
învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte particulare diverse.
Competenţele generale
vizate la
nivelul disciplinei
Matematică şi explorarea mediului
jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice
sunt derivate din competenţele generale, reprezintă
etape în
dobândirea acestora
şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru
realizarea competenţelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă
a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de
învăţare variate.
Conţinuturile
învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru
alfabetizarea cu
elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
-
Numere
-
Figuri şi corpuri
geometrice
-
Măsurări
-
Date
-
Ştiinţele vieţii
-
Ştiinţele Pământului
-
Ştiinţe fizice
Sugestiile metodologice
includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente
de evaluare continuă.
Prezenta programă şcolară propune o
ofertă flexib
ilă
, care permite cadrului didactic să modifice,
să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare exemplificate. Se urmăreşte astfel realizarea
unui
demers didactic personalizat
, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă
,
în
con
textul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul
general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este
necesară o abordare specifică educaţiei timpurii, ba
zată în esenţă pe
stimularea învăţării prin joc
, care
să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de
achiziţii variate ale elevilor.
Disciplina
Matematică şi explorarea mediului
are un caracter de no
utate în raport cu disciplinele
studiate până în prezent în clasele I şi a II
-
a din învăţământul primar.
În planul
-
cadru de învăţământ,
disciplina
Matematică şi explorarea mediului
face parte din aria curriculară
Matematică şi Ştiinţe ale
naturii
, realizân
d o abordare integrată a conceptelor specifice domeniilor
Matematică
şi
Ştiinţe ale
naturii
,
pentru care sunt alocate, la clasa pregătitoare şi clasa I,
4 ore
pe săptămână, iar la clasa a II
-
a,
5 ore.
Principalele motive care au determinat abordarea integr
ată a
matematicii şi a unor elemente de
ştiinţe ale naturii
în cadrul aceleiaşi programe sunt următoarele:
-
O învăţare holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi,
fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere.
-
Conte
xtualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea
înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate.
-
Armonizarea
celor două domenii: matematică şi ştiinţe
permite folosirea mai eficientă a
timpului didactic şi măreşte
flexibilitatea interacţiunilor.
Studiul disciplinei
Matematică şi explorarea mediului
, început în clasa preg
ătitoare, se
Clasa preg
ătitoare, clasa I şi c
lasa a II
-
a
–
Matematică şi explorarea mediului
5
Clasa pregătitoare
Clasa I
Clasa a II
-
a
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0
-
31
-
compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare,
puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele,
înce
rcuirea părţilor comune ale grupurilor,
punerea în corespondenţă 1 la 1 a elementelor
grupurilor;
-
selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.:
„Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 3 şi
mai mici decât 15”);
1.2. Compararea numerelor în concent
rul 0
-
100
-
compararea unor grupuri de obiecte prin punerea
elementelor unele sub altele, încercuirea părţilor
comune, punerea în corespondenţă;
-
scrierea rezultatelor obţinute prin comparare,
utilizând semnele
<, >, =
;
-
compararea a două numere naturale mai
mici
decât 100, atunci când acestea au acelaşi număr
de zeci/de unităţi, cu ajutorul mulţimilor de obiecte
sau al numărătorii de poziţionare;
-
identificarea numerelor pare şi impare dintr
-
un şir
(ex.: numerotarea clădirilor pe o stradă);
-
identificarea „veci
nilor” unui număr de la 0 la 100;
-
identificarea numerelor pare/impare dintr
-
un şir
dat;
-
selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.:
„Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 39 şi
mai mici decât 45”);
-
identificarea numărului mai mic/mai mare pe ba
za
algoritmului de comparare a două numere mai
mici decât 100;
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0
-
1000
-
compararea unor grupuri de obiecte prin punerea
elementelor unele sub altele, încercuirea părţilor
comune, punerea în corespondenţă;
-
scrierea rez
ultatelor obţinute prin comparare,
utilizând semnele
<, >, =
;
-
compararea a două numere naturale mai mici
decât 1000, atunci când acestea au acelaşi
număr de sute/de zeci/de unităţi, cu ajutorul
numărătorii de poziţionare;
-
aşezarea în ordine crescătoare/de
screscătoare a
unor numere date;
-
identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la
1000;
-
identificarea numerelor pare şi impare dintr
-
un şir
dat;
-
selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.:
„Transcrieţi numerele mai mari decât 395 şi mai
mici decât 405
”);
-
identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
algoritmului de comparare a două numere mai
mici decât 1000;
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0
-
31,
folosind poziţionarea pe axa numerelor
-
ordonarea unor numere date, crescător sau
descrescător;
-
completarea unor serii numerice
;
-
identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor,
în situaţia în care se dau două numere;
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0
-
100,
folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări,
aproximări
-
ordonarea crescătoar
e/descrescătoare a unor
numere naturale prin compararea acestora două
câte două;
-
identificarea unor numere, situate într
-
un interval
dat (ex.: „Scrie trei numere mai mici decât 25”);
-
estimarea ordinului de mărime a unor grupuri de
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0
-
1000,
folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări,
aproximări
-
ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor
numere naturale de trei cifre prin compararea
acestora două câte două;
-
identificarea unor numere
mai mici decât 1000 în
condiţii precizate;
-
estimarea ordinului de mărime a unor grupuri de
continuă până în clasa a II
-
a, urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor, precum şi a celorlalte
Clasa preg
ătitoare, clasa I şi clasa a II
-
a
–
Matematică şi explorarea mediului
3
achiziţii dobândite de elevi,
prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor, prin accentuarea
dimensiunilor afectiv
-
atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. Programa de
Matematică şi explorarea mediului
pentru
clasa pregătitoare
a fost structurată ast
fel încât să
promoveze un demers didactic centrat pe dezvoltarea unor competenţe incipiente ale elevului de
vârstă mică, în scopul construirii bazei pentru învăţări aprofundate ulterioare.
Competenţe generale
1.
Utilizarea numerelor în calcule elementare
2.
Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în
spaţiul înconjurător
3.
Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din medi
ul
apropiat
4.
Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de
logică
5.
Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor
date
6.
Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
Clasa preg
ătitoare, clasa I şi c
lasa a II
-
a
–
Matematică şi explorarea mediului
4
Competenţe specifice
şi exemple de activităţi de învăţare
1. Utilizarea numerelor în calcule elementare
Clasa pregătitoare
Clasa I
Clasa a II
-
a
1.1. Recunoaşterea şi scrierea numerelor în
concentrul 0
-
31
-
numărarea elementelor unei mulţimi, pentru
evidenţierea faptului că num
ărul de elemente ale
acesteia este dat de ultimul număr din
succesiunea 1, 2,...x, unde x
31;
-
recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri
convenţionale ale numerelor mai mici decât 10;
-
recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calc
ulator
sau ale altor resurse digitale;
-
reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul
unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau
semne (cerculeţe, linii etc.);
-
citirea numerelor de la 0 la 31;
-
scrierea numerelor de la 0 la 31;
-
numărarea înainte
şi înapoi, în variante complete
sau de la un punct al seriei, din 1 în 1, cu/fără
manipularea obiectelor;
-
explorarea mediului înconjurător pentru a
identifica şi număra fiinţe şi lucruri;
-
gruparea unor jetoane reprezentând animale,
mijloace de transport et
c. după numărul unor
elemente specifice;
-
colorarea unor planşe în care codul culorilor este
dat de numere;
-
joc: Zilele de naştere „Găseşte colegul născut în
aceeaşi zi cu tine”;
1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până
la 100
-
reprezentarea numerel
or de două cifre cu ajutorul
numărătorii de poziţionare;
-
reprezentarea prin obiecte (beţişoare, bile etc) a
numerelor din intervalul 0
-
100;
-
reprezentarea zecilor prin mănunchiuri de câte 10
beţişoare;
-
citirea numerelor de la 0 la 100;
-
scrierea numerelor d
e la 0 la 100, pe reţeaua
caietului de matematică;
-
evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor dintr
-
un număr;
-
numărarea obiectelor/fiinţelor din mediul apropiat
-
numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în
ordine crescătoare şi descrescătoare, cu
prec
izarea limitelor intervalului (de la ...până la)
-
evidenţierea cifrei unităţilor sau a zecilor dintr
-
un
număr (ex.: Coloraţi cifra zecilor cu roşu; Scrieţi cu
verde cifra unităţilor);
-
generarea de numere mai mici decât 100, ale
căror cifre îndeplinesc condi
ţii date(ex.: precizarea
cifrei unităţilor/zecilor);
-
aflarea unui număr/a unor numere respectând
anumite condiţii (ex. „scrie cel mai mare număr
mai mic decât 80”, „scrie toate numerele naturale
de două cifre identice” etc.);
1.1. Scrierea, citirea şi form
area numerelor până
la 1000
-
reprezentarea numerelor de trei cifre cu ajutorul
numărătorii de poziţionare;
-
citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1000;
-
transcrierea cu cifre a unor numere din intervalul
0
–
1000, scrise în cuvinte;
-
jocuri de asociere a n
umerelor mai mici decât
1000 cu reprezentarea lor prin desen;
-
identificarea ordinelor şi claselor;
-
evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor/sutelor dintr
-
un
număr;
-
numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în
ordine crescătoare şi descrescătoare, cu
precizarea limitelor intervalului (de la ...până la)
-
reprezentarea zecilor, a sutelor şi a miei prin
simboluri (forme geometrice, liniuţe, bile colorate,
etc.)
-
generarea de numere mai mici decât 1000, ale
căror cifre îndeplinesc condiţii date (ex.:
preciz
area cifrei unităţilor/ zecilor/sutelor);
-
aflarea unui număr/a unor numere, respectând
anumite condiţii;
Clasa preg
ătitoare, clasa I şi c
lasa a II
-
a
–
Matematică şi explorarea mediului
6
Clasa pregătitoare
Clasa I
Clasa a II
-
a
obiecte;
-
rotunjirea la ze
ci a unui număr dat, prin adăugarea
sau eliminarea unui număr de unităţi;
-
scrierea unui şir de numere pare/impare, având
date limitele intervalului;
-
citirea şi scrierea relaţiei de ordine între
cardinalele a două mulţimi;
-
poziţionarea pe axă a unor numere
date;
obiecte/reprezentări simbolice/numere;
-
aproximarea unor valori numerice: sume cheltuite
pentru un obiect/serviciu, vârsta unor
arbori/animale;
-
rotunjirea la zeci şi
/sau sute a unui număr dat;
-
estimarea rezultatului unui calcul fără efectuarea
calculului;
-
scrierea unui şir de numere pare/impare, având
date limitele intervalului;
-
identificarea, scrierea şi citirea relaţiei de ordine
între numere date;
1.4. Efectuarea
de adunări şi scăderi în
concentrul 0
-
31, prin adăugarea /extragerea a 1
-
5
elemente dintr
-
o mulţime dată
-
numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 3 în 3),
cu suport intuitiv ( ex. pietre/frunze pe care sare o
broscuţă, flori din care culege albina polen)
;
-
compunerea şi descompunerea unor mulţimi de
obiecte având drept cardinal un număr de
elemente mai mic decât 10; mai mic decât 31;
-
adăugarea şi extragerea de elemente dintr
-
o
mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită
de numărarea obiectelor;
-
ad
ăugarea/extragerea de elemente dintr
-
o
mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot
atâtea elemente”;
-
rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu
1
-
5 unităţi în concentrul 0
-
31 şi verificarea
operaţiilor efectuate prin numărare de obiecte/prin
desene
;
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în
scris, în concentrul 0
-
100, recurgând frecvent la
numărare
-
numărare cu pas dat ( ex. din
2 în 2, din 10 în 10),
folosind ca suport intuitiv obiecte sau desene;
-
compunerea şi descompunerea numerelor în
concentrul 0
–
100, folosind obiecte, desene şi
numere;
-
jocuri de rol care solicită compunerea/
descompunerea numerelor din concentrul 0
-
100
(ex.: La piaţă, Facem ordine în bibliotecă etc.);
-
adăugarea/extragerea de elemente dintr
-
o
mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită
de numărarea obiectelor;
-
adăugarea/extragerea de elemente dintr
-
o
mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot
a
tâtea elemente”;
-
efectuarea de adunări şi scăderi şi verificarea cu
obiecte sau prin operaţia inversă;
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în
scris, în con
centrul 0
-
1000, recurgând la
numărare şi/sau grupare ori de câte ori este
necesar
-
numărare cu pas dat (din 2 în 2, din 20 în 20, din
100 în 100 etc.) cu sau fără suport intuitiv;
-
compunerea şi descompunerea numerelor în
concentrul 0
–
1000, folosind obiect
e, desene şi
numere;
-
jocuri de rol care solicită compunerea/
descompunerea numerelor din concentrul 0
-
100
(ex.: La cumpărături, În parcare etc.);
-
efectuarea de adunări/scăderi cu numere mai mici
decât 1000, fără şi cu trecere peste ordin şi
verificarea pri
n operaţia inversă;
-
evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate,
asociativitate, element neutru), fără precizarea
terminologiei;
Clasa preg
ătitoare, clasa I şi c
lasa a II
-
a
–
Matematică şi explorarea mediului
7
Clasa pregătitoare
Clasa I
Clasa a II
-
a
-
folosirea unui calculator pentru operaţii simple de
adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul
obiectelor;
-
evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate,
asociativitate, element neutru), fără precizarea
terminologiei;
-
găsirea ”regulii” pentru o corespon
denţă de
următorul tip: 3→7; 4→8; 5→9
-
rezolvarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris,
cu şi fără trecere peste ordin, respectând
algoritmul şi aşezarea corectă a unităţilor şi
zecilor;
-
identificarea elementelor unei a doua mulţimi, fiind
date elementele primei mulţimi şi regula de
corespondenţă;
-
ident
ificarea ”regulii” pentru o corespondenţă de
următorul tip: 62→68; 63→69; 64→70
-
rezolvarea de adunări şi scăderi, mental şi în
scris, cu şi fără trecere peste ordin, respectând
algoritmul şi aşezarea corectă a unităţilor, zecilor
şi sutelor;
1.5. Efectua
rea de adunări repetate/ scăderi
repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale
în concentrul 0
-
31
-
jocuri de extragere repetată a unui anumit număr
de elemente dintr
-
o mulţime dată (ex.: „Câţi copii
pot primi de la tine câte 2 baloane dacă tu ai 10
balo
ane?” „Un băieţel dă câte 10 jetoane celor 3
colegi ai săi. Câte a dat în total?”);
-
numărare cu pas indicat prin desen sau obiecte,
crescător şi descrescător;
1.5. Efectuarea de adunări repetate/ scăderi
repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale
în concentrul 0
-
100
-
adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi
număr de elemente;
-
evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a
elementelor unei mulţimi pentru determinarea
cardinalului acesteia;
-
jocuri de extragere repetată a unui anumit număr
de elemente dintr
-
o mulţime dată (ex.: „De câte ori
pot extrage câte 3 bile dintr
-
un grup de 9 bile”; „Un
băieţel împarte în mod egal 10 bomboane celor 5
colegi ai săi. Câte bomboane primeşte fiecare
coleg?”);
-
rezolvarea unor situaţii practice de aflare a
unei
sume/diferenţe de termeni egali (ex.: „4 fraţi
primesc câte 2 mere. Câte mere au primit fraţii?”);
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în
concentrul 0
-
1000 prin adunări/scăderi repetate
-
adunarea cardinalelor unor mulţimi care au
acelaşi număr d
e elemente;
-
jocuri de extragere repetată a unui anumit număr
de elemente dintr
-
o mulţime dată;
-
evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a
elementelor unei mulţimi pentru determinarea
cardinalului acesteia;
-
aflarea unei sume de termeni egali prin rezol
varea
unor probleme practice;
-
efectuarea de înmulţiri în concentrul 0
-
100 , prin
adunări repetate sau utilizând proprietăţi ale
înmulţirii;
-
evidenţierea unor proprietăţi ale înmulţirii
(comutativitate, asociativitate, element neutru),
fără precizarea term
inologiei;
-
rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei
sume/ diferenţe de termeni egali;
-
efectuarea de împărţiri cu rest 0, în concentrul 0
-
100 prin scăderi repetate sau recurgând la
înmulţire;
-
rezolvarea de exerciţii cu ordinea efectuării
Clasa preg
ătitoare, clasa I şi c
lasa a II
-
a
–
Matematică şi explorarea mediului
8
Clasa pregătitoare
Clasa I
Clasa a II
-
a
operaţii
lor;
-
jocuri de tip LOTO cu numere;
-
rezolvarea de probleme în care sunt necesare
operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite;
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri
matematice (sumă, total, diferenţă, =, +.
-
) în
rezolvarea şi/sau compunerea de probl
eme
-
aflarea sumei/diferenţei a două numere mai
mici decât 31;
-
aflarea unui termen necunoscut, folosind
metoda balanţei;
-
jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea
de obiecte şi relaţia întreg
-
parte (ex.: „
La ora
de sport”, „La bibliotecă”
etc.);
-
crea
rea unor probleme simple după imagini
date;
-
formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată, prin schimbarea
numerelor/ acţiunilor/ întrebării dintr
-
o
problemă rezolvată;
-
schimbarea componentelor unei probleme
(date numerice, tematică
, acţiuni), fără ca tipul
de problemă să se schimbe;
-
transformarea unei probleme de adunare în
problemă de scădere şi invers;
transformarea unei probleme prin extinderea/
reducerea numărului de operaţii;
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri
matematic
e (termen, sumă, total, diferenţă, <, >,
=, +.
-
) în rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
-
aflarea sumei/diferenţei a două numere mai
mici decât 100;
-
aflarea unui termen necunoscut, folosind
metoda balanţei;
-
identificarea numărului mai mic/mai mare pe
baza comparării a două numere mai mici decât
100 şi scrierea relaţiei;
-
compararea a două sume, două diferenţe sau
a unei sume cu o diferenţă sau cu un număr
(de exemplu, „24 + 13
꞊ 45
–
40 sau 99
꞊ 34
-
30” etc.)
-
transformarea unei probleme rezolvate pri
n
schimbarea numerelor/ întrebării, prin
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia;
-
crearea unor probleme simple după imagini/
desene/ scheme date;
-
formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată/de la numere
date, de la imagini;
-
modificarea unei probleme fără ca tipul de
problemă să se schimbe;
-
transformarea problemelor de adunare în
probleme de scădere şi invers;
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simbolu
ri
matematice (sumă, total, termenii unei sume,
diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs,
factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <,
>, =, +,
-
, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
-
rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află suma/
diferenţa/ produsul/ câtul/ jumătatea/ sfertul/
dublul etc.”;
-
utilizarea fracţiilor jumătate, respectiv sfert,
utilizând suport concret sau desene (pizza, tort,
măr, pâine, cutie de bomboane, caiet etc.);
-
aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda
bal
anţei, proba adunării/scăderii sau prin
încercării;
-
identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
comparării a două numere mai mici decât 100 şi
scrierea relaţiei;
-
realizarea unor modalităţi diferite de grupare a
termenilor/factorilor, folosind semne gr
afice cu
semnificaţia parantezei;
-
compararea rezultatelor obţinute la exerciţii cu
operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite;
-
transformarea unei probleme rezolvate prin
schimbarea numerelor sau a întrebării, prin
înlocuirea cuvintelor care sugereaz
ă operaţia, prin
adăugarea unei întrebări etc.;
-
crearea unor probleme după imagini/ desene/
Clasa preg
ătitoare, clasa I şi c
lasa a II
-
a
–
Matematică şi explorarea mediului
9
Clasa pregătitoare
Clasa I
Clasa a II
-
a
-
transformarea unei probleme prin extinderea/
reducerea numărului de operaţii;
scheme/ exerciţii/ formule;
-
formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
de la o tematică dată/de la numere date/de la
verbe/expresii care sugerează operaţii;
-
mod
ificarea unei probleme fără ca tipul de
problemă să se schimbe;
-
transformarea problemelor de adunare în
probleme de scădere şi invers, a problemelor de
înmulţire în probleme de împărţire şi invers;
2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor ob
iecte localizate în spaţiul înconjurător
Clasa pregătitoare
Clasa I
Clasa a II
-
a
2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu
repere/direcţii precizate, folosind sintagme de
tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în
spatele, sus, jos, st
ânga, dreapta, orizontal,
vertical, oblic
-
jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în
raport cu alte obiecte precizate
;
-
identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse
obiecte în spaţiu în raport cu alte obiecte
precizate;
-
jocuri de identificare a obie
ctelor din realitatea
imediată sau din imagini, în funcţie de poziţia pe
care o au faţă de un reper;
-
prezentarea propriei persoane în funcţie de
poziţia din clasă şi prin raportarea la ceilalţi
colegi;
-
utilizarea unui program simplu de calculator
pentru vi
zualizarea unor deplasări în plan;
-
scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale,
2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu
repere/direcţii date folosind sintagme de tipul: în,
pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în spate,
stânga, dreapta, oriz
ontal, vertical, oblic ,
interior, exterior,
-
identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse
obiecte în desene/realitatea imediată, în raport cu
alte obiecte precizate;
-
jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în
raport cu alte obiecte precizate (e
x.
: aşază
creionul galben în stânga creionului roşu);
-
identificarea unor obiecte/persoane în funcţie de
poziţia lor spaţială (Cine se află în faţa ta?)
-
realizarea unor desene simple, pe baza unor
condiţii date (e
x.
: desenaţi un triunghi; la stânga
acestuia d
esenaţi o steluţă; sub el desenaţi o linie
orizontală);
-
identificarea poziţiei verticală, orizontală sau
oblică a unor obiecte din realitatea imediată sau în
2.1. Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor
coordonate în raport cu un sistem de referinţă
dat, folosin
d sintagmele învăţate
-
identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse
obiecte în desene/realitatea imediată, în raport cu
alte obiecte precizate;
-
poziţionarea obiectelor în spaţiu, în raport cu alte
obiecte precizate;
-
descrierea structurii unui ansamblu d
e obiecte/
persoane în raport cu poziţia lor spaţială;
-
realizarea unor desene, respectând condiţii date;
-
recunoaşterea poziţiei verticală, orizontală sau
oblică a unor obiecte din realitatea imediată sau în
cadrul unor desene;
-
compararea poziţiei a două o
biecte din mediul
apropiat;
-
sesizarea intuitivă a simetriei la figurile geometrice
Clasa preg
ătitoare, clasa I şi c
lasa a II
-
a
–
Matematică şi explorarea mediului
10
Clasa pregătitoare
Clasa I
Clasa a II
-
a
orizontale, oblice, separat şi în combinaţii;
-
reprezentarea prin desene a unor modele
decorative simple, folosind linii orizontale,
verticale, oblice;
-
colorarea unor eleme
nte în funcţie de poziţia pe
care o ocupă faţă de un anumit reper într
-
un
desen;
cadrul unor desene (e
x.
: încercuieşte obiectele
desenate în poziţie orizontală; colorează obiectel
e
desenate în poziţie oblică;)
-
scrierea pe reţeaua de pătrăţele a caietului de
matematică a liniuţelor orizontale, verticale,
oblice;
-
compunerea/asocierea elementelor grafice pentru
obţinerea unor forme stilizate ale unor elemente
din viaţa reală;
-
observa
rea simetriei la figurile geometrice plane,
la obiecte şi fiinţe din mediul apropiat;
-
jocuri care necesită orientarea în tabele şi
folosirea cuvintelor „rând” şi „coloană”;
-
identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;
-
construirea unor obiecte u
zuale, folosind corpuri
geometrice, fără utilizarea terminologiei;
-
jocuri de construcţii cu obiecte cu formă
geometrică, din diferite materiale;
plane, la obiecte şi fiinţe din mediul apropiat;
-
realizarea unor desene simple, respectând o axă
de simetrie dată;
-
realizarea şi completarea unor tabele respectând
instrucţ
iuni în care se folosesc cuvintele „rând” şi
„coloană”
-
stabilirea coordonatelor unui obiect intr
-
un plan în
raport cu un sistem de referinţă dat (ex.: este
situat pe peretele cu uşa, în stânga dulapului)
-
identificarea interiorului şi exteriorului unei figu
ri;
-
identificarea apartenenţei unui punct interiorului
unei figuri geometrice;
-
jocuri de construcţii cu obiecte cu formă
geometrică, din diferite materiale;
2.2. Identificarea unor forme geometrice plane
(pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) şi a unor
cor
puri geometrice (cub, cuboid, sferă) în obiecte
manipulate de copii şi în mediul înconjurător
-
descrierea unor figuri şi corpuri geometrice din
mediul apropiat;
-
recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice:
pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi, cub, sferă,
în
mediul înconjurător şi în materiale tipărite;
-
reproducerea, prin desen, a formelor geometrice
plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) cu
ajutorul unor şabloane sau cu mâna liberă pe
2.2. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri
geometrice în mediul apropiat şi în reprezentări
plane accesibile (incluzând desene, reproduceri
de art
ă, reprezentări schematice)
-
conturarea pe foaie velină a unor forme
geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi,
cerc), cu ajutorul unor şabloanelor;
-
desenarea formelor geometrice (pătrat, triunghi,
dreptunghi, cerc), pe reţeaua de pătrate din
caietul d
e matematică;
-
decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin
desen sau colaj;
2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple
specifice formelor geometrice plane şi corpurilor
geometrice identificate în diferite contexte
-
identificarea şi denumirea formelor plane: pătrat,
triunghi, dreptunghi, c
erc
-
recunoaşterea şi descrierea formei obiectelor/
feţelor unor corpuri din mediul apropiat
-
recunoaşterea unor corpuri geometrice în mediul
apropiat (cub, cuboid, sferă, cilindru, con);
-
conturarea formelor geometrice plane (pătrat,
triunghi, dreptunghi, c
erc), cu ajutorul
instrumentelor de geometrie/şabloanelor;
Clasa preg
ătitoare, clasa I şi c
lasa a II
-
a
–
Matematică şi explorarea mediului
11
Clasa pregătitoare
Clasa I
Clasa a II
-
a
foaie cu pătrăţele;
-
folosirea formelor geometrice (pătrat, dreptun
ghi,
cerc, triunghi,) în realizarea unor desene (casă,
robot, vapor etc.) pe foaie velină sau cu pătrăţele;
-
recunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului
folosind imagini sau modele;
-
construirea unor obiecte uzuale folosind suportul
desfăşurat al unui cu
b (e
x.
: suport de creioane,
cutia pentru cadouri);
-
jocuri de construcţii folosind piese din lemn sau
plastic;
-
realizarea unor colaje cu ajutorul formelor
geometrice învăţate (case, castele, pomi,
gărduleţe, roboţi etc.);
-
compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme
doar pătrate sau
doar cercuri etc. (e
x.
: un copac
stilizat, doar din cercuri
–
mari, mici, medii);
-
decuparea pe contur a formelor geometrice plane
de diferite dimensiuni, realizate pe diverse
suporturi (hârtie glasată, carton);
-
descrierea corpurilor geometrice: cub, cubo
id,
sferă, cilindru
-
feţe (formă, număr);
-
identificarea numărului de forme geometrice plane
dintr
-
un desen dat/ dintr
-
o figură geometrică
„fragmentată”;
-
gruparea unor forme/corpuri geometrice după
criterii date;
-
decuparea pe contur a desfă
şurării unui corp
geometric dat: cub, cuboid, cilindru, con;
-
identificarea axei/axelor de simetrie ale figurilor
geometrice;
-
marcarea jumătăţii/ sfertului de suprafaţă a unei
figuri geometrice cu fracţia corespunzătoare: ½,
respectiv ¼ ;
-
identificarea fra
cţiilor echivalente: 1/2=2/4;
-
realizarea unor desene/ colaje cu ajutorul formelor
geometrice învăţate;
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
Clasa pregătitoare
Clasa I
Clasa a II
-
a
3.1. Descrierea unor fenom
ene/procese/ structuri
repetitive simple din mediul apropiat, în scopul
identificării unor regularităţi
-
continuarea unor modele repetitive reprezentate
prin obiecte, desene sau numere;
-
descoperirea „intrusului” în cadrul unui model
repetitiv;
-
găsirea eleme
ntelor unei mulţimi, fiind date
elementele celeilalte mulţimi şi regula de
corespondenţă dintre acestea;
-
exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe (ex.:
păpuşă
-
rochie, pantof
-
picior, maşină
-
şofer,
ploaie
-
umbrelă, pătrat
-
linie etc.);
3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea
unor re
gularităţi din mediul apropiat
-
completarea de şiruri de numere/obiecte ordonate
mai mici decât 100, respectând reguli precizate;
-
realizarea/transcrierea unor modele repetitive
-
înşirarea mărgelelor, jucăriilor etc. respectând o
anumită regulă;
-
identificar
ea unei zile/luni care lipseşte dintr
-
o
serie dată (ex.: ianuarie,...., martie;
joi,...sâmbătă);
-
descoperirea algoritmului de rezolvare a unor
exerciţii;
-
verbalizarea modului de rezolvare a unor
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor
inv
estigaţii, prin observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul apropiat
-
completarea de şiruri de numere mai mici decât
1000 sau de obiecte ordonate, respectând reguli
precizate;
-
realizarea unor modele repetitive (prin desen sau
cu obie
cte), respectând o anumită regulă;
-
completarea unor spaţii lacunare dintr
-
un şir de
obiecte/simboluri/numere;
-
identificarea algoritmului de rezolvare a unor
exerciţii;
-
verbalizarea modului de rezolvare a unor exerciţii
Clasa preg
ătitoare, clasa I şi c
lasa a II
-
a
–
Matematică şi explorarea mediului
12
Clasa pregătitoare
Clasa I
Clasa a II
-
a
-
identificarea regu
lii de corespondenţă în cazul
unor maşinării funcţionale (care presupun intrare
–
ieşire);
-
jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru
recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale
sau în imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.);
-
diferenţierea anotimpuri
lor, două câte două, în
funcţie de caracteristicile specifice observate
-
completarea unui calendar pe o săptămână/ lună
cu starea vremii, prin lipirea/desenarea unor
simboluri
-
nori, soare, vânt etc.;
-
observarea unor modificări apărute în viaţa
omului, ani
malelor, plantelor, în funcţie de
anotimp;
-
observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor
(plante, animale) pentru identificarea structurii lor
comune;
-
numărarea florilor/frunzelor unei plante care apar
în interval de o săptămână, în scopul evidenţierii
creşterii acesteia;
-
marcarea înălţimii personale, din 2 în 2 luni, cu
ajutorul fâşiilor de hârtie colorată, fixate pe tocul
uşii/dulap/perete;
-
urmărirea creşterii unei plantule ţinând sub
observaţie unul dintre factorii care întreţin viaţa;
-
identificarea
simţurilor şi utilizarea acestora în
explorarea mediului înconjurător;
-
observarea directă în mediul natural a unor
plante, insecte etc.;
-
identificarea şi denumirea corectă a părţilor
componente ale corpului omenesc, pentru
evidenţierea rolului acestora;
probleme;
-
inventarea unor reguli de operare şi aplicarea lor
în jocuri;
-
identificarea regulii de construire a unui şir de
numere;
-
realizarea unor colaje/desene care reprezintă
corpul omenesc cu principalele organe;
-
recunoaşterea organelor şi localizarea acestora
folosind imagini din atlase sau mulaje;
-
identificarea
pe propriul corp a zonelor unde sunt
amplasate anumite organe;
-
stabilirea, prin observare, a principalelor structuri ale
animalelor şi plantelor;
-
reprezentarea în desen a componentelor principale
ale plantei;
-
relaţionarea principalelor structuri ale
organ
ismului uman şi animal cu rolurile acestora;
-
relaţionarea principalelor structuri ale plantelor cu
rolurile acestora;
-
realizarea unor experienţe care să pună în
evidenţă transformările de stare ale apei
(solidificare, topirea gheţii, evaporare, fierbere,
c
ondensare);
-
utilizarea unei lupe pentru evidenţierea căldurii
primite de la Soare;
-
desenarea poziţiei Soarelui dimineaţa şi la prânz,
la aceeaşi oră şi în raport cu acelaşi reper, timp
de o săptămână şi evidenţierea regularităţilor;
-
realizarea unor experie
nţe
în scopul punerii în
evidenţă a forţei gravitaţionale: căderea liberă a
diferitelor obiecte;
-
realizarea unor experienţe care să pună în
şi probleme;
-
inventarea unor reguli
de operare şi aplicarea lor
în jocuri;
-
recunoaşterea în desene/ imagini/ machete/ filme
documentare/ prezentări a unor forme de relief
(munţi, câmpii) sau medii de viaţă;
-
realizarea unor albume/colaje/puzzle
-
uri cu
formele de relief sau cu mediile de viaţă
, individual
sau la nivelul clasei;
-
compunerea unui spaţiu plastic, utilizând forme
geometrice, astfel încât să evidenţieze
caracteristici observabile ale formelor de relief şi
utilizarea unui set de „culori convenţionale” pentru
acestea;
-
realizarea unor c
olecţii de plante din diferite medii
de viaţă, la nivelul clasei;
-
realizarea unor investigaţii referitoare la aer:
umflarea unui balon; scufundarea unui pahar
înclinat într
-
un vas cu apă; realizarea unei morişti,
arderea unei lumânări sub un vas de sticlă
etc.
plecând de la întrebarea ”Cum putem vedea
aerul?”;
-
realizarea unor experienţe simple care evidenţiază
mişcarea aerului (ex.: modificarea direcţiei flăcării
unei lumânări la poziţionarea acesteia la diferite
înălţimi în cadrul unei uşi);
-
realizarea de
experimente care să evidenţieze
intensitatea/tăria sunetului;
-
investigarea unui mediu de viaţă natural sau
artificial (balta/acvariul, pădurea/parcul etc.) pentru
a identifica plantele şi animalele care îl populează,
condiţiile de viaţă şi adaptările la me
diu;
-
investigarea apariţiei zilei şi nopţii prin modelare
–
un
Clasa preg
ătitoare, clasa I şi c
lasa a II
-
a
–
Matematică şi explorarea mediului
13
Clasa pregătitoare
Clasa I
Clasa a II
-
a
-
c
ompararea propriilor fotografii cu cele ale
colegului de bancă, în scopul identificării
caracteristicilor comune oamenilor;
-
compararea fotografiilor personale cu acelea ale
părinţilor, în scopul identificării asemănărilor
(transmiterea moştenirii genetice
de la generaţie
la generaţie);
-
enumerarea unor aparate electrocasnice,
electronice care funcţionează cu ajutorul
electricităţii;
-
identificarea activităţilor zilnice în care intervine
electricitatea;
-
identificarea unor surse de electricitate (baterii,
acumu
latori) care asigură funcţionarea unor
obiecte;
-
utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea
sunetelor (identificarea relaţiei vibraţie
–
sunet);
-
explorarea unor softuri educaţionale adecvate
vârstei;
evidenţă propagarea sunetului prin diverse medii
care
-
i alterează tăria: un radio care se va acoperi
cu diferite mat
eriale
-
hârtie, ţesătură, material
izolator, vată etc.;
-
producerea de sunete specifice ploii
–
picături de
apă care cad, tunetul, mersul prin apă etc.;
-
identificarea surselor convenţionale de energie şi
a unor surse alternative de energie;
-
evidenţierea fo
rmelor de energie prin experimente
simple;
-
evidenţierea forţei vântului şi a apei, ca surse de
energie, prin utilizarea unor modele (ex.: morişcă,
roată pusă în mişcare de o apă curgătoare/ apa
de la robinet
);
glob se roteşte în sens invers acelor de ceasornic şi
este luminat cu o lanternă;
-
realizarea unor experienţe care evidenţiază
mişcarea Lunii în jurul Pământului/unui satelit în
jurul unei plane
te;
-
recunoaşterea planetelor Sistemului Solar pe
planşe/modele simple/ în filme documentare;
-
discutarea
unor articole care prezintă Sistemul
Solar;
-
investigarea nevoilor unor organisme vii folosind
secvenţe de film în scopul generalizării
caracteristicilo
r vieţuitoarelor;
-
investigarea cauzelor posibile pentru anumite boli
(ex. gripa);
-
investigarea forţelor exercitate de magneţi asupra
altor magneţi sau materiale magnetice cu
evidenţierea polilor N şi S şi a atracţiei/respingerii
dintre polii opuşi/identici
;
-
investigarea materialelor conductoare şi izolatoare
în cadrul unui circuit electric simplu;
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea
corectă în relaţie cu mediul familiar
-
realizarea unor desene având ca tematică
locuinţa, camera proprie;
-
participare
a la acţiuni care implică un mediu curat şi
prietenos
în cadrul clasei;
-
identificarea efectelor pozitive şi negative ale
acţiunilor proprii asupra mediului apropiat;
-
realizarea unor desene/afişe/colaje care să
prezinte norme de comportare civilizată;
-
real
izarea unor postere referitoare la regulile de
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea
corectă în relaţie cu mediul natural
-
activităţi practice de întreţinere a spaţiului verde
din curtea şcolii sau a colţului verde din clasă;
-
utili
zarea unor unelte şi materiale de curăţare a
mediului (greblă, mănuşi de protecţie etc.);
-
refolosirea unor materiale în cadrul unor activităţi
(ex.
:
paharul de la iaurt pentru decorare şi
utilizarea ca ghiveci pentru plante, folosirea unor
imagini din plia
ntele publicitare pentru crearea
unor şiruri, pentru ilustrarea anotimpurilor etc.);
-
identificarea importanţei energiei în viaţa omului,
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea
corectă în relaţie cu mediul natural şi social
-
efectuarea de drumeţii în scopul de a o
bserva
medii de viaţă naturale;
-
identificarea consecinţelor unor acţiuni ale omului
asupra mediilor de viaţă explorate;
-
exprimarea unor opinii (acord/dezacord) cu privire
la anumite atitudini şi comportamente observate în
mediile de viaţă explorate;
-
realiz
area unor postere referitoare la regulile ce
trebuie respectate în pădure/la locul de picnic/ pe
stradă etc.;
-
realizarea de proiecte tematice individuale şi în
